Acatist către Dumnezeu Fiul pentru izbăvirea de boală

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Spirit. Amin

Mărire Ţie, Dumnezeul nostru, mărire Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Spirit al adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălășluiește întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, îndură-te spre noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, îndură-te spre noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, îndură-te spre noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, îndură-te spre noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne îndură-te, Doamne îndură-te, Doamne îndură-te.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuiește de cel rău. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi mărirea, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, îndură-te spre mine păcătosul!

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, îndură-te spre noi. Amin.

Condacele şi Icoasele

Condacul 1:

Miluieşte-l, Iubitorule de oameni, pe servul Tău care pătimeşte, arătându-i mila Ta cea nemăsurată. Dă-i lui putere să se ridice din patul durerii şi să se roage Ţie împreună cu noi, cei cu sufletele slăbite de patimi, dar însetate de tămăduirea Ta: Isuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, îndură-te spre noi!

Icosul 1:

Doamne, Cel ce ai zis că nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi, primind smerita noastră rugăciune care se aduce Ţie cu inima zdrobită, vino cu puterea Ta cea tămăduitoare şi alină durerile servului Tău care se află în mare suferinţă, trimiţând peste noi harul Tău cel curăţitor, ca să strigăm:

Isuse, Fiul lui David, îndură-te spre noi;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, îndură-te spre noi;
Isuse, Cel ce ai venit în lume pentru cei păcătoşi şi bolnavi, îndură-te spre noi;
Isuse, Care din dragoste pentru neamul omenesc ai primit a Te răstigni, îndură-te spre noi;
Isuse, Cel ce ai luat asupra Ta durerile noastre, îndură-te spre noi;
Isuse, întărirea, scăparea şi izbăvirea noastră, îndură-te spre noi;
Isuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, îndură-te spre noi!

Condacul al 2-lea:

„Să cinstim boala care este însoţită de sfinţenie şi să-i cinstim pe cei ale căror suferinţe i-au dus la biruinţă, căci poate între aceşti bolnavi se ascunde un nou Iov”, a grăit Sfântul Grigorie Cuvântătorul-de-Dum­nezeu; noi, lăudându-L pe Dumnezeu care încununează răbdarea celor ce duc fără cârtire crucea bolii şi care îi ridică pe cei căzuţi în deznădejde, Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Doamne, Isuse Hristoase, Cel ce ai spus că până şi perii capului ne sunt număraţi, Care nu laşi să vină asupra noastră dureri şi necazuri mai mari decât putem duce, care odată cu încercările ne trimiţi şi puterea de a le face faţă, Cel ce vezi că de multe ori slăbiciunea firii noastre ne împiedică să simţim ajutorul Tău, primeşte şi puţina noastră rugăciune:

Isuse, Care dai celor ce poartă crucea bolii nădejdea în puterea Ta şi nu în puterile firii, îndură-te spre noi; Isuse, Care celor ispitiţi le dăruieşti muceni­cească răbdare, ca să nu hulească Numele Tău, îndură-te spre noi;

Isuse, ca să ne învrednicim de cunună şi nu de osândă, îndură-te spre noi;

Isuse, Cel ce ne-ai îndemnat să îi cercetăm pe bolnavi, îndură-te spre noi;

Isuse, Care nu Te desparţi de cei aflaţi în suferinţe, îndură-te spre noi;

Isuse, Cel ce ajungi înaintea oricărui om la cei încercaţi de boală, îndură-te spre noi;

Isuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, îndură-te spre noi!

Condacul al 3-lea:

Dacă s-ar ridica încercările nu am putea merge pe calea mântuirii şi porţile raiului ni s-ar închide. Pentru aceasta, atunci când Domnul îngăduie să vină asupra noastră felurite suferinţe, să căutăm a vedea în ele lucrarea Sa cea curăţitoare şi să Îi mulţumim că ne poartă de grijă, cântându-I cu evlavie: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Când mândria acoperă sufletul, acesta se fereşte a vedea în boală o pedeapsă pentru păcate şi se ridică împotriva lui Dumnezeu; dar când pocăinţa sfărâmă zidul gros al părerii de sine sufletul nădăjduieşte că prin boală Domnul îi va da curăţire de păcate. Cerându-Ţi ca împreună cu fratele nostru bolnav să ne apropiem şi noi de pocăinţa cea nefăţarnică, ne rugăm Ţie:

Isuse, Cel ce cunoşti patimile şi neputinţele oamenilor, îndură-te spre noi;

Isuse, ca să ne cunoaştem slăbiciunile cele ascunse şi să Îţi cerem izbăvire, îndură-te spre noi;

Isuse, Cel ce primeşti suferinţa ca pe o jertfă fără-de-sânge, îndură-te spre noi;

Isuse, Care prin boală dai curăţire de păcate, îndură-te spre noi;

Isuse, Care îngădui să vină asupra noastră suferinţe trecătoare ca să ne fereşti de cele veşnice, îndură-te spre noi;

Isuse, Care ne faci să pricepem marea taină a bolii, îndură-te spre noi;

Isuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, îndură-te spre noi!

Condacul al 4-lea:

Chip al morţii fiind boala, avem acum bun prilej să cugetăm la obştescul sfârşit, pentru că această cugetare îndepărtează patimile şi apropie Spiritul de-viaţă-dătător de sufletele noastre, ale celor care, cunoscându-ne slăbiciunile, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Doamne, izbăveşte-l pe fratele nostru de moartea cea năprasnică, dându-i lui vreme de pocăinţă. Să nu îl tai pe el înainte de vreme ca pe smochinul cel neroditor, ci cu milostivirea Ta să sapi împrejur şi să îl îngrijeşti cu mila Ta, aşteptând cu iubire de oameni rodul pocăinţei şi al întoarcerii sale. Te rugăm să ne înveţi şi pe noi să ne pocăim cu inimă zdrobită pentru păcatele noastre, ca să fim izbăviţi de suferinţele cele fără sfârşit şi să Îţi cântăm:

Isuse, dându-ne vreme de pocăinţă, îndură-te spre noi;

Isuse, primind pocăinţa şi lacrimile noastre, îndură-te spre noi;

Isuse, înţelepţindu-ne prin cugetarea la moarte, îndură-te spre noi;

Isuse, Cel ce i-ai sfinţit pe cei ce s-au nevoit prin această cugetare, îndură-te spre noi;

Isuse, alungând de la noi frica morţii, îndură-te spre noi;

Isuse, Cel ce ai înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, îndură-te spre noi;

Isuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, îndură-te spre noi!

Condacul al 5-lea:

„Oare există boală pe care Dumnezeu să nu o poată vindeca?” – se întreabă necredincioşii cei îndărătnici; dar noi, ştiind mulţimea vindecărilor Tale, Fiule al lui Dumnezeu, credem puterii Tale şi mărturisim că nimic nu Îţi este cu neputinţă Ţie, Celui ce ai tămăduit în chip minunat pe cei care în suferinţele lor au găsit puterea de a-Ţi cânta: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Cuvintele Sfintelor Evanghelii stau înaintea noastră drept mărturie a dragostei Tale pentru oameni, a nemărginitei Tale purtări de grijă faţă de cei aflaţi în suferinţe, şi ne arată că oricât de mari ar fi căderile noastre nu pot covârşi mulţimea milei şi a îndurărilor Tale. Ştiind aceasta, ne rugăm Ţie, Iubitorule de oameni:

Isuse, Care i-ai miluit pe bolnavii care au alergat la Tine, îndură-te spre noi;

Isuse, Cel ce ai miluit mulţime de orbi, de şchiopi şi de demonizaţi, îndură-te spre noi;

Isuse, Doamne, Care ai putere de a vindeca orice neputinţă, îndură-te spre noi;

Isuse, Cel ce şi în zilele noastre faci minuni mari şi preaslăvite, îndură-te spre noi;

Isuse, Fiule al lui Dumnezeu, Care nu Te desparţi de Biserica Ta, îndură-te spre noi;

Isuse, Cel ce până la sfârşitul veacurilor vei tămădui bolnavii, îndură-te spre noi;

Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, îndură-te spre noi!

Condacul al 6-lea:

„Tămăduiţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe cei leproşi, scoateţi afară pe demoni. În dar aţi luat, în dar să daţi!”, ai spus, Mântuitorule, ucenicilor Tăi, iar ei, ascultându-Te, au împărţit în toată lumea vindecări minunate, aducând la dreapta-credinţă pe mulţi dintre cei care au văzut cum s-a biruit prin har rânduiala firii, şi au cântat cu mulţumire: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Împreună cu Preacurată Maica Ta, cetele Sfinţilor se roagă Ţie, Dumnezeule al izbăvirilor, pentru tămăduirea credincioşilor care sunt apăsaţi de boli, de suferinţe şi necazuri. O, Milostive Doamne, împreună cu rugăciunile lor curate primeşte şi nevrednica noastră rugăciune:

Isuse, pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, îndură-te spre noi;

Isuse, pentru rugăciunile Sfinţilor Doctori fără-de-arginţi, îndură-te spre noi;

Isuse, pentru rugăciunile Sfinţilor făcători de minuni, îndură-te spre noi;

Isuse, pentru rugăciunile celor ce au tămăduit boli de nelecuit, îndură-te spre noi;

Isuse, pentru rugăciunile sfinţilor pe care îi cinstim cu evlavie, îndură-te spre noi;

Isuse, pentru rugăciunile tuturor sfinţilor, îndură-te spre noi;

Isuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, îndură-te spre noi!

Condacul al 7-lea:

Pe cât de mult s-a răspândit vestea vindecărilor pe care le-au făcut Cuvioşii Tăi, spre slava Bisericii Tale, Isuse, pe atât de mult a încercat necuratul diavol să atragă lumea în înşelare prin vindecători închipuiţi care necinstesc învăţăturile dreptei credinţe, care îi îndepărtează pe oameni de Tine şi care cu inimile pătate de noroiul ereziei cheamă numele Tău şi spun fără teamă: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Izbăveşte-l, Doamne, Isuse Hristoase, pe robul Tău de toate vicleşugurile celor care îi amăgesc pe oameni prin vindecările lor, pentru a-i rupe de Tine şi a-i arunca în cursele diavolului. Să se învrednicească el de darul deosebirii şi al înţelepciunii, ca nu cumva să fie înghiţit de adâncurile iadului, ci împreună cu noi să îi înfrunte pe cei ce spun că vindecă prin puterea Ta, deşi necinstesc învăţăturile Bisericii Tale, şi împreună cu noi el să Îţi cânte:

Isuse, întărindu-ne în dreapta credinţă, îndură-te spre noi;

Isuse, fără a cărui milă cădem pradă celui viclean, îndură-te spre noi;

Isuse, ca să pricepem că cea mai pierzătoare boală este erezia, îndură-te spre noi;

Isuse, pentru a lepăda ajutorul cel înşelător, îndură-te spre noi;

Isuse, ca să primim suferinţa şi nu vindecarea cea amăgitoare, îndură-te spre noi;

Isuse, Cel ce nu Te-ai lăsat amăgit de diavol în pustie, îndură-te spre noi;

Isuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, îndură-te spre noi!

Condacul al 8-lea:

Mult îndurase de la doctori femeia care avea de mulţi ani scurgere de sânge, dar vindecarea a dobândit-o numai când a venit la Tine. Fereşte-i, Doamne, pe cei credincioşi de doctorii lipsiţi de iscusinţă şi iubitori de arginţi, şi ajută-i să găsească doctori care le pot fi cu adevărat de ajutor, ca tămăduindu-se să Îţi cânte: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Doamne, trimite Spiritul Tău dătător de viaţă peste toţi cei care se îngrijesc de servul Tău, ca să facă aceasta aşa cum se cuvine, să nu-i înmulţească suferinţele şi să nu-i umple sufletul de amărăciune, ci prin grija lor să mângâie sufletul său necăjit. Trimite peste ei harul Tău, ca să se roage Ţie împreună cu noi:

Isuse, Care Te sălăşluieşti în cei care îngrijesc bolnavii cu jertfelnicie, îndură-te spre noi;

Isuse, Cel ce îi ajuţi să Te vadă pe Tine în chipul celor pe care îi îngrijesc, îndură-te spre noi;

Isuse, care ajuţi bolnavii să vadă în ajutorul omenesc ajutorul Tău cel ceresc, îndură-te spre noi;

Isuse, Cel ce fereşti bolnavii de nepriceperea doctorilor, îndură-te spre noi;

Isuse, Cel ce pui înaintea celor suferinzi doctorii cei mai iscusiţi, îndură-te spre noi;

Isuse, Care de toate Te îngrijeşti, rânduind cu înţelepciune cele de trebuinţă, îndură-te spre noi;

Isuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, îndură-te spre noi!

Condacul al 9-lea:

Îţi înălţăm rugăciuni, Doamne, nu numai pentru cei de aproape ai noştri, ci şi pentru toţi bolnavii pentru care nu are cine să se roage şi pentru toţi cei apăsaţi de singurătate. Dăruieşte-le lor mila Ta, Preabunule Doamne, dăruieşte-le să cunoască puterea Ta şi să simtă prezenţa Ta cea sfântă, ca izbăvindu-se de amărăciune să Îţi cânte: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Nimeni nu este fără de păcat şi fiecare om a greşit faţă de semenii săi; dascăl de nepreţuit este pentru unii suferinţa, căci îi ajută să fie mai buni şi mai înţelegători faţă de neputinţele celorlalţi, şi aceasta ne îndeamnă să ne rugăm Ţie, Învăţătorului nostru;

Isuse, dăruindu-ne dragoste pentru aproapele, îndură-te spre noi;

Isuse, ca să fim mai iubitori şi mai blânzi, îndură-te spre noi;

Isuse, trimiţând peste noi pacea pe care ai dat-o ucenicilor Tăi, îndură-te spre noi;

Isuse, învăţându-ne să ascultăm poveţele tainice ale Îngerului Păzitor, îndură-te spre noi;

Isuse, ferindu-ne de duhul mâniei, al vrajbei şi al răutăţii, îndură-te spre noi;

Isuse, îndepărtând de la noi patima mândriei şi a iubirii de sine, îndură-te spre noi;

Isuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, îndură-te spre noi!

Condacul al 10-lea:

Degeaba primim vindecarea trupurilor dacă sufletele noastre rămân bolnave; degeaba ne tulburăm încercând să dobândim sănătate pentru trupul cel supus stricăciunii dacă părăsim grija pentru suflet, căci nici o vindecare nu este deplină până ce nu I se înalţă lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Doamne, ajută-l pe servul Tău să caute nu numai vindecarea trupească, ci şi pe cea sufletească. Povăţuieşte-l, călăuzeşte-l, luminează-l să alerge la acoperământul Bisericii Tale sfinte, pentru a lua putere să meargă pe calea mântuirii. Şi pentru ca boala prin care trece să fie pentru el şi pentru noi prilej de întoarcere la Tine, îndrăznim să ne rugăm Ţie:

Isuse, sădind în noi dorinţa unei vieţi virtuoase, îndură-te spre noi;

Isuse, îndemnându-ne să ne măturisim toate păcatele, îndură-te spre noi;

Isuse, dăruindu-ne să ne împărtăşim cu Preacu­ratele Tale Taine, îndură-te spre noi;

Isuse, revărsând peste noi darurile Sfântului Spirit, îndură-te spre noi;

Isuse, sălăşluindu-Te în inimile noastre cele îndurerate, îndură-te spre noi;

Isuse, ca să cunoaştem iubirea Ta cea mângâietoare, îndură-te spre noi;

Isuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, îndură-te spre noi!

Condacul al 11-lea:

Mare bucurie se face pe pământ pentru un bolnav care dobândeşte sănătate, şi încă mai mare bucurie se face în cer pentru un păcătos care se pocăieşte. Cu adevărat mare bucurie va fi în cer şi pe pământ dacă servul Tău va dobândi atât tămă­duirea trupească, cât şi pe cea sufletească, şi Ţi-ar aduce cântarea de mulţumire: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Dacă am avea credinţă cât un grăunte de muştar, servul Tău ar putea primi vindecare grabnică; oricât de puţină ar fi credinţa noastră însă, nu vom înceta a ne ruga Ţie ca, aşa cum ai primit oarecând cei doi bani ai văduvei, tot aşa să primeşti acum şi rugăciunile pe care le facem pentru vindecarea trupească şi sufletească a celui care boleşte, a noastră şi a tuturor celor aflaţi în patul de suferinţă:

Isuse, pentru rugăciunile tuturor celor ce îţi cer aceasta, îndură-te spre noi;

Isuse, ascultând cererile preoţilor care ne pome­nesc la Sfântul Jertfelnic, îndură-te spre noi;

Isuse, pentru rugăciunile soborului îngeresc, îndură-te spre noi;

Isuse, ca să sporim în săvârşirea faptelor bune, îndură-te spre noi;

Isuse, trecând cu vederea faptele noastre cele rele, îndură-te spre noi;

Isuse, dăruindu-ne credinţă puternică şi nefă­ţarnică, îndură-te spre noi;

Isuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, îndură-te spre noi!

Condacul al 12-lea:

Deşi noi, cei păcătoşi, nu ştim să căutăm în viaţă decât ceea ce este bine pentru trup, avem în faţă pildele Cuvioşilor care au purtat cu răbdare felurite boli şi necazuri fără să ceară de la Dumnezeu uşurare, ci numai puterea de a răbda toate şi de a cânta în focul încercărilor: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Doamne, Tu ştii dacă pentru servul Tău este mai de folos să primească grabnică vindecare sau să se mai nevoiască o vreme răbdând boala, şi pentru aceasta Te rugăm să rânduieşti viaţa lui după cum este cu adevărat bine şi să îi dai putere pe calea mântuirii, ca să se roage împreună cu noi aşa:

Isuse, lumina care izgoneşti întunericul, îndură-te spre noi;

Isuse, nădejdea celor deznădăjduiţi, îndură-te spre noi;

Isuse, bucurie veşnică a celor ce Te caută, îndură-te spre noi;

Isuse, păstorule al turmei Tale cuvân­tătoare, îndură-te spre noi;

Isuse, Mire al sufletelor care au iubit nevoinţa, îndură-te spre noi;

Isuse, Răsăritule al Răsăriturilor, îndură-te spre noi;

Isuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, îndură-te spre noi!

Condacul al 13-lea:

Doamne Isuse Hristoase, Cel ce ai fost, eşti şi vei rămâne acelaşi Samarinean milostiv Care îngrijeşti nu numai pe cei căzuţi între tâlharii lumii acesteia, ci şi pe cei aflaţi în multe alte feluri de suferinţe, acoperă-i pe ei cu harul Tău şi ca un Iubitor de oameni alină-le durerile, pentru ca în vecii vecilor să-Ţi cânte Ţie: Aliluia! (de trei ori)

Acest Condac se zice de trei ori. Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Doamne, Cel ce ai zis că nu cei sănătoşi au nevoie de doctor… şi Condacul 1: Miluieşte-l, Iubitorule de oameni, pe robul Tău… Apoi se zice această Rugăciune

Preaputernice şi mărite Doamne, Isuse Hris­toase! Tu, Care ai venit în lume să tămăduieşti neputinţele oamenilor, Care nu ai venit să chemi la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi, şi ai pri­mit moarte pe cruce pentru mântuirea noas­tră! Din adâncul inimii Te rog să primeşti sme­rita mea nevoinţă şi această mică rugăciune a mea pentru cel încercat de boală!

Mântuieşte-l, Doamne, precum ştii, ca un bun şi iubitor de oameni, şi rânduieşte Tu toate spre fo­losul său. Că noi neputincioşi suntem şi nu îl pu­tem ajuta dacă nu ne vei lumina cu harul Tău.

De e voia Ta, îl poţi pedepsi precum se cade pentru păcatele sale, tămăduindu-l cu ierburile amare ale durerii, ca un doctor priceput, pre­cum vei vrea. Dar căzând înaintea Ta Te rog, îndură-Te de servul Tău, potoleşte-i fierbinţeala, alină-i sufe­rinţa, ridică-l din patul durerii. Să îi fie această încercare prin care trece spre îndreptarea vieţii, spre început bun mântuirii şi spre iertarea păcatelor.

Şi dacă îi e de folos să ducă mai departe cru­cea bolii, fie, Doamne, după voia Ta, nu după voia noastră. Dăruieşte-i lui răbdare şi linişte, alungând de la el toată frica şi toată deznădej­dea, ca să nu fie îngenuncheat de durere şi să cârtească sau să cadă în patima mâniei.

Ajută-l, Iubitorule de oameni, ca văzând el mila Ta să cadă la picioarele Tale cu lacrimi de po­căinţă şi de mulţumire, ca să se învredni­cească să audă glasul Tău cel sfânt: „Iertate îţi sunt păcatele!” Amin.